Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În seara zilei în care a fost învestit, prin vot, de către Parlament și numit în funcție prin decret prezidențial, guvernul condus de Ilie Bolojan a emis prima ordonanță de urgență care se dovedește a fi un act inutil, fără acoperire legală și lovit de nulitate. Ordonanța, considerată indispensabilă de către Executiv, înființează la nivelul Guvernului cele cinci funcții de vicepremier, dintre care trei fără portofolii, și este semnată de către cei cinci ocupanți ai acestor funcții. Numai că funcțiile erau deja înființate, odată cu adoptarea Hotărârii Parlamentului nr. 25 din 23 iunie 2025, atunci când a fost acordat votul pentru învestirea Cabinetului. Iar, tot în 23 iunie, a fost emis decretul lui Nicușor Dan, când posturile au fost deja recunoscute, de vreme ce persoanele respective au fost numite în respectivele funcții de către președintele României. Iar în timp ce noul Executiv se încurcă în procese legislative bizare, în Parlament este concurs de legi populiste. USR vrea să taie scaunul celui de-al doilea viceprimar al municipiilor reședință de județ, în timp ce PSD vrea să-i lase pe parlamentari fără decontarea chiriilor.
Situație bizară cu privire la modul în care funcționează noul guvern condus de Ilie Bolojan, apărută imediat după preluarea mandatului la Palatul Victoria, la scurt timp după ce a fost învestit, la începutul acestei săptămâni, de către Parlamentul României și după ce a fost numit în funcție, prin decret prezidențial semnat de către Nicușor Dan.
La data de 23 iunie 2025, Parlamentul României a adoptat Hotărârea nr. 580/2025, pentru acordarea încrederii Guvernului, în componența prevăzută în cuprinsul Anexei 1 și pentru realizarea programului de guvernare prevăzut în Anexa 2.
Tot la data de 23 iunie 2025, președintele României, Nicușor Dan, a emis Decretul nr. 747/2025, pentru numirea Guvernului.
Conform acestor două documente, cabinetul condus de Ilie Bolojan are o componență formată din prim-ministru, cinci viceprim-miniștri și 16 ministere. Se specifică, în mod direct, că acest Guvern are trei viceprim-miniștri fără portofoliu, în persoana lui Marian Neacșu, a lui Tanczos Barna și a lui Dragoș Anastasiu, precum și doi viceprim-miniștri cu portofolii, respectiv Cătălin Predoiu, care este și ministru al Afacerilor Interne, și Ionuț Moșteanu, care este și ministru al Apărării Naționale.
Și-au semnat actul prin care și-au înființat funcțiile pe care urmează să le ocupe
Ei bine, deși toate aceste lucruri erau clarificate prin hotărârea Parlamentului și prin decretul prezidențial citate, guvernul proaspăt instalat pare să nu recunoască legalitatea acestor documente, întrucât a elaborat, chiar în seara zilei de 23 iunie 2025, primul său act normativ din care rezultă că abia ulterior instalării în funcții, funcțiile de vicepremier au fost înființate.
Citește pe Antena3.ro
Culmea este că Ordonanța de Urgență prin care au fost înființate, în mod bizar din punct de vedere legislativ, cele cinci funcții de vicepremier, a fost adoptată chiar de către cei cinci care urmează să ocupe funcțiile pe care chiar ei le-au înființat.
Astfel, după ce a fost învestit de Parlament și numit în funcție de președinte, acest guvern a emis, la 25 iunie 2024, Ordonanța de Urgență nr. 32/2025, privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale. Această ordonanță de urgență este semnată, printre alții, de către viceprim-ministrul Marian Neacșu, viceprim-ministrul Cătălin Predoiu, viceprim-ministrul Tanczos Barna, viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu și viceprim-ministrul Ionuț Moșteanu și… înființează chiar funcțiile de viceprim-ministru pe care le ocupă semnatarii acestei ordonanțe de urgență.
Adică, este ca și cum, în cazul unui contract de vânzare-cumpărare al unui imobil, cumpărătorul semnează deja în calitate de proprietar, înainte de a deveni proprietar.
Consiliul Legislativ: „măsurile propuse trebuie eliminate”
Astfel, conform alineatului 1 al articolului 1 al acestei ordonanțe de urgență, „în conformitate cu Hotărârea Parlamentului nr. 25/2025 pentru acordarea încrederii Guvernului, în cadrul Guvernului sunt înființate 5 posturi de viceprim-ministru, dintre care 2 viceprim-miniștri cu portofoliu și 3 viceprim-miniștri fără portofoliu”.
Alineatul al doilea stabilește că „atribuțiile viceprim-miniștrilor fără portofoliu vor fi stabilite prin decizie a prim-ministrului”.
Toate bune și frumoase, numai că, la data de 25 iunie 2025, Guvernul a transmis Parlamentului României un proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de Urgență nr. 32/2025. Proiectul de lege este însoțit și de avizul Consiliului Legislativ referitor la proiectul de ordonanță de urgență adoptată. Este vorba despre avizul nr. 422 din 24 iunie 2023.
Acest aviz este unul favorabil, însă cu observații și propuneri devastatoare, din care rezultă, pe de o parte, că această ordonanță este nelegală, pe de o parte, inutilă și pe de altă parte scrisă prost. Concret, Consiliul Legislativ atrage atenția că „la articolul unic, alineatul 1, semnalăm că norma nu are caracter dispozitiv, deoarece structura Guvernului a fost stabilită prin hotărârea Parlamentului. Sugerăm eliminarea acestuia”.
Mai mult, Consiliul Legislativ arată că „totodată, recomandăm și eliminarea alineatelor 3, 4 și 5 ale articolului unic, aspectele respective urmând a fi reglementate prin decizie a prim-ministrului, potrivit actualului alineat 2”.
Practic, se cere eliminarea nu doar a faptului că Guvernul a înființat cele cinci funcții de vicepremier, care fuseseră deja înființate prin hotărârea Parlamentului, de la momentul votului asupra încrederii acordate Guvernului, ci și a prevederilor conform cărora „un viceprim-ministru fără portofoliu coordonează instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului”, „un viceprim-ministru fără portofoliu coordonează reforma statului și procesul de eficientizare a activității instituțiilor publice” și „un viceprim-ministru fără portofoliu avizează proiectele de acte normative care au impact bugetar, conform deciziei prim-ministrului”.
Bolojan: „Dacă nu sunt aprobate, Guvernul nu își poate desfășura activitatea”
Toate aceste alienate, precum și întreaga ordonanță sunt inutile, iar semnarea actului de înființare a unor posturi de către cei care urmau să ocupe aceste posturi fac ca acest act normativ să fie lovit de nulitate.
Cu toate acestea, sub semnătura lui Ilie Bolojan, în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege de aprobare a acestei ordonanțe, se menționează că „luând în considerare necesitatea stabilirii măsurilor care să permită desfășurarea activității Guvernului, ministerelor, organelor de specialitate ale administrației publice centrale, instituțiilor publice și structurilor din cadrul administrației publice centrale, având în vedere programul de guvernare acceptat de Parlament în care s-a prevăzut reforma administrației publice centrale, accelerarea procesului de reformare a statului, creșterea performanței administrației publice, aplicarea la nivel central a unui proiect de eficientizare, reținându-se că, în cazul neadoptării măsurilor propuse, nu se pot asigura punerea în aplicare a programului de guvernare și îndeplinirea principalului rol al Guvernului de a realiza politica internă și externă a țării și de a exercita conducerea generală a administrației publice, cu repercusiuni directe asupra cetățenilor, elemente care vizează interesul public și constituie situații de urgență și extraordinare, a fost elaborată în acest sens prezenta ordonanță de urgență”.
La data de 25 iunie 2025, proiectul de lege a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților. A fost trimis Comisiei pentru Administrație Publică și Amenajarea Teritoriului, care trebuie să retransmită raportul până la data de 3 septembrie 2025. S-a solicitat procedură de urgență. Camera decizională este Senatul.
În Parlament, progresiștii le-au pus gând rău viceprimarilor de municipii
USR nu se lasă mai prejos și a depus, la rândul său, o altă inițiativă legislativă la fel de interesantă, prin care se urmărește modificarea și completarea Codului Administrativ. Proiectul de lege este redactat de către deputații Ciprian Doru Rigman, Oana Murariu și Ciprian Vasile Rus.
În proiect, se prevede că „în municipiile reședință de județ, Consiliul Local poate alege un al doilea viceprimar numai în cazul în care respectiva unitate administrativ teritorială are o populație de cel puțin 150.000 de locuitori, conform datelor oficiale furnizate de către Institutul Național de Statistică, la data alegerii, în directă legătură cu recensămintele efectuate la nivelul populației”.
Mai mult, în același proiect de lege de modificare a Codului Administrativ se mai prevede că „în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, consiliile locale ale unităților administrativ teritoriale care au desemnat viceprimari, anterior modificării, au obligația de a verifica îndeplinirea condiției referitoare la populația de minimum 150.000 de locuitori și, în cazul în care aceasta nu este îndeplinită, de a proceda la reorganizarea alegerii viceprimarilor, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare”.
Explicații contabile care ignoră jocul politic
Parlamentarii USR care au inițiat acest proiect susțin, în expunerea de motive, că „în forma actuală, Codul Administrativ prevede desemnarea a doi viceprimari în toate municipiile reședință de județ, indiferent de dimensiunea populației”. „Această abordare nu reflectă proporționalitatea necesară între atribuțiile administrative și dimensiunea UAT-ului. Localitățile cu mai puțin de 150.000 de locuitori pot gestiona în mod eficient responsabilitățile administrative cu un singur viceprimar. Alegerea unui al doilea viceprimar în aceste cazuri este adesea o decizie politică, nu una administrativă justificată, iar cheltuielile aferente nu sunt întotdeauna susținute de un necesar real”, sunt de părere cei de la USR.
Mai mult, în documentul citat se mai susține, de asemenea, că „viceprimarii beneficiază de indemnizații lunare, personal de cabinet, dotări logistice și buget de reprezentare”.
„Conform calculelor medii, costul anual al unui viceprimar se încadrează între 180.000 de lei și 250.000 de lei. (…) Prin eliminarea postului de al doilea viceprimar (…), se pot economisi sume semnificative la bugetele locale, cu efect indirect pozitiv asupra bugetului de stat, prin eliminarea transferurilor compensatorii. Estimativ, s-ar putea genera economii anuale de peste 6-7,5 milioane de lei”, se mai arată în această expunere de motive.
Socialiștii taie decontarea chiriilor pentru aleșii care au proprietăți în Capitală sau județul Ilfov
Pe rolul Parlamentului mai există un proiect de lege, de data aceasta inițiat de către PSD, denumit PLX 210/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2096 privind Statutul deputaților și senatorilor. Acest proiect, la fel de interesant ca și celelalte două, este semnat de către președintele interimar al Partidului Social Democrat și șef al Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, dar și de proaspătul ministru al Transporturilor, Ciprian Șerban.
În acest proiect, se prevede că „deputaților și senatorilor li se acordă lunar, pe durata mandatului, pe bază de declarație pe propria răspundere, care rerezintă un document justificativ, o sumă forfetară din bugetul Senatului și al Camerei Deputaților, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare în Municipiul București”.
Însă acest lucru este condiționat. „De aceste prevederi nu beneficiază deputatul și senatorul care are domiciliul sau care deține, el/ea sau soțul/soția acestuia, în proprietate un bun imobil cu destinația de locuință, bun propriu sau bun comun al acestora, în municipiul București sau în județul Ilfov”.
Legea a fost depusă la Parlament tot în data de 23 iunie 2025, iar Plenul comun este for decizional.
