De ce refuză părinții să-și protejeze copiii de boli grave

Rata de vaccinare a scăzut alarmant, în ultimii doi ani, pentru două vaccinuri esențiale - vaccinul pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) și vaccinul pneumococic - în condițiile în care România înregistrează aproape 80% dintre toate cazurile de rujeolă din Uniunea Europeană, arată datele unui studiu lansat, ieri, de organizația Salvați Copiii România. Situația este și mai gravă în sate și comune, existând comunități unde doar doi din zece copii este vaccinat antirujeolă. Printre cauzele identificate se regăsesc: dezinformarea de pe rețelele sociale și miturile despre vaccinare, frica de reacții adverse, desființarea vaccinării în școli și izolarea din rural.

„Tot mai mulți părinți aleg să nu-și vaccineze copiii, ceea ce a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), în special pentru doza a doua administrată la 5 ani. Astfel, dacă pentru prima doză acceptarea este relativ bună, la rapel rata scade dramatic, ajungând în unele comunități până la doar 20%, în condițiile în care România a înregistrat 77,8% dintre toate cazurile de rujeolă din UE. Principalele cauze țin de carențele informaționale, de dezinformarea din social media, precum și de bariere sistemice, cum ar fi birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, desființarea vaccinării în școli și lipsa transportului”, transmite Salvați Copiii, cu ocazia lansării studiului Salvați Copiii „Bariere în calea vaccinării în mediul rural. Perspectivele medicilor de familie și ale asistenților medicali comunitari”. 

Nici 6 din 10 copii de la sat nu au fost vaccinați antirujeolă

Datele culese în februarie 2024 pentru copiii născuți în anul 2018, acoperire măsurată la două doze, arată că media națională a vaccinării pentru ROR este de 69,4% (urban - 68,5%, rural - 70,6%), cu discrepanțe foarte mari între județe:

• cea mai mare rată, în Giurgiu (97,5%);

• cele mai mici rate: Neamț (44,9%), Hunedoara (48,6%), Caraș-Severin și Suceava (ambele cu 53,3%).

„Perioada 2023-2024 a fost marcată de o situație îngrijorătoare pentru vaccinarea ROR. Acoperirea vaccinală cu prima doză de ROR la nivel național a ajuns la 78%, în timp ce pentru a doua doză aceasta este de doar 62%. În mediul rural, situația este și mai problematică, cu o acoperire pentru prima doză de doar 58,2%. (...) Această circumstanță a condus către declararea epidemiei naționale de rujeolă în decembrie 2023”, spun reprezentanții Salvați Copiii, subliniind că „deosebit de îngrijorătoare este afectarea disproporționată a copiilor sub un an”.

Dintre cele 8 decese cauzate de rujeolă, în perioada 1 ianuarie 2023 - 5 martie 2024, trei au fost înregistrate la copii cu vârste de 7 și 8 luni, care nu erau încă eligibili pentru vaccinare.

Citește pe Antena3.ro

VIDEO Autocarele cu votanții lui George Simion din diaspora au fost filmate chiar de un susținător AUR: Suntem 2-3 autocare

Părinții refuză vaccinul care le apără copiii de meningită

În cazului vaccinului pneumococic - un alt vaccin esențial din calendarul național de imunizare, pentru care s-au înregistrat scăderi alarmante -, din datele culese în august 2024, pentru copiii născuți în luna iulie 2023, acoperire măsurată la trei doze, reiese că media națională este de numai 63,1% (urban - 65,6%, rural - 59,8%), față de 95%, cât ar trebui, cu:

• cea mai mare rată în Giurgiu - 95,6%; 

• cele mai mici rate în: Suceava (33,3%), Arad (36,6%) și Hunedoara (40,1%).

Practic, în județul Suceava, doar 1 din 3 copii a fost imunizat împotriva Streptococcus pneumoniae (pneumococcus), care este una dintre principalele cauze de morbiditate și mortalitate la nivel mondial, deși vaccinul este oferit gratuit. 

Potrivit medicilor, vaccinul pneumococic oferă protecție împotriva mai multor infecții cauzate de bacteria Streptococcus pneumoniae, printre care: pneumonie, meningita pneumococică și otită medie acută. 

Care sunt cauzele scăderii ratei de vaccinare 

Studiul, care a fost realizat de Departamentul de Sănătate Publică, Universitatea Babeș-Bolyai, și analizează perspectiva asistenților medicali comunitari și a medicilor de familie care au în evidență peste 11.000 de copii din mediul rural, a identificat patru tipuri de bariere în calea vaccinării:

• Barierele atitudinale și comportamentale includ: reticența post-COVID-19, refuzul categoric al unor comunități și frica de reacții adverse.

• Barierele socio-culturale sunt reprezentate de: aspecte culturale, lingvistice, religioase și mobilitatea ridicată a familiilor. 

• La nivel informațional, impactul negativ al mass-media, dezinformarea pe rețelele sociale și miturile despre vaccinare reprezintă obstacole majore. 

• În plus, există bariere sistemice, precum: birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, desființarea vaccinării în școli și lipsa transportului. 

Dr. Mihai Craiu: „Călărim un «cal mort». Este nevoie de AI și specialiști în comunicare”

„Ne aflăm în fața unei răspântii de comportament, de percepție, de comunicare”, spune medicul pediatru Mihai Craiu, subliniind că actualele campanii și metodele clasice de informare, cu flyere, nu vor reuși să crească rata de vaccinare în România, pentru că este ca și când „călărim un «cal mort»”: nu mai au efect și nu mai pot ține pasul cu amploarea dezinformării de pe rețelele sociale. 

Cunoscutul pediatru a explicat că mesajele autorităților trebuie adaptate, cu ajutorul inteligenței artificiale (AI) și al specialiștilor în comunicare, în contextul în care cei reticenți în ceea ce privește vaccinarea, în special din cauza fricii de reacții adverse, își iau informațiile din videoclipuri de câteva secunde de pe rețelele sociale.

„Ca să rezolvi problema, trebuie să te dai jos de pe «calul mort». Deci ar trebui să facem altceva. (...) Într-o eră în care majoritatea comportamentelor sunt influențate de clipuri de 56 sau 32 de secunde de pe TikTok, trebuie să ne ducem acolo unde se uită toți acești ezitanți - mă refer la ezitanți, nu la cei care sunt siguri că vaccinurile le fac rău”, a explicat pediatrul. 

Totodată, mesajul trebuie să aibă un puternic impact emoțional, pentru a putea lupta cu dezinformarea. 

„În actualul context de reglementare și cu actualele posibilități nu vom schimba acoperirea vaccinală. Vor fi din nou cazuri de rujeolă, vor fi din nou cazuri în care copiii vor ajunge în spital sau și mai rău. Dacă vom vorbi numai despre combaterea miturilor și a lucrurilor false și nu vom vorbi despre frică... Frica schimbă comportamentul părinților: trebuie să le spunem ce se întâmplă dacă nu fac vaccinul, să le vorbim despre copiii care mor, să folosim cuvinte puternice și emoții puternice. Numai emoțiile te fac să te mai gândești încă o dată”, mai spune dr. Mihai Craiu.   

Specialiștii în Sănătate Publică de la UBB au creionat și o serie de recomandări care, spun ei, „necesită o abordare integrată și coordonată la nivel național, regional și local, cu implicarea activă a tuturor actorilor relevanți: sistemul medical, autoritățile publice locale, organizațiile neguvernamentale și comunitățile”.

Ce recomandă specialiștii

Pe baza rezultatelor studiului și a analizei literaturii de specialitate, experții propun o serie de recomandări pentru creșterea ratelor de vaccinare în mediul rural din România:

1. Pentru a soluționa provocările organizaționale și administrative: 

• Formalizarea colaborării medic-asistent medical comunitar, prin protocoale clare care să cuprindă și problema vaccinării;

• Simplificarea sistemului de raportare a vaccinărilor; 

• Training-uri în comunicare pentru personalul medical;

• Asigurarea resurselor tehnice pentru asistent medical comunitar;

• Campanii mass-media intensive la nivel național; 

• Dezvoltarea unei echipe multidisciplinare la nivel local care să promoveze vaccinarea copiilor.

2. Pentru a soluționa comunicarea deficitară și lipsa informării proactive: 

• Materiale informative (inclusiv sub formă video) adaptate cultural (focus pe consecințele bolilor care sunt de cel mai mare interes pentru părinți) și lingvistic, cu informații clare despre beneficiile și riscurile fiecărui vaccin; 

• Comunicare proactivă din partea specialiștilor, cu timp dedicat pentru explicații;

• Comunicarea timpurie, pe perioada școlarizării și din timpul sarcinii;

• Abordarea graduală și repetitivă;

• Integrarea verificării statusului vaccinal în fiecare vizită medicală; 

• Sistem standardizat de remindere personalizate prin SMS-uri/telefon pentru programări.

3. Pentru a soluționa barierele logistice și de transport: 

• Vouchere pentru transport la cabinet sau asigurarea transportului prin primării;

• Pachete cu produse pentru copii (ex: scutece) la vaccinare.

4. Pentru a adresa problema amânării continue a vaccinării: 

• Programare automată la vaccinare;

• Comunicare prezumtivă în relația medic-pacient;

• Verificare automată a statusului vaccinal la înscriere în școală/grădiniță.

5. Pentru a soluționa neîncrederea și barierele culturale: 

• Formarea asistenților medicali comunitari ca mesageri principali în comunitate;

• Implicarea medicilor specialiști (ex: ginecologi pentru HPV) sau a altor medici din afara comunității (pentru „a doua opinie”);

• Utilizarea testimonialelor de la membrii comunității;

• Implicarea autorităților locale.

6. Pentru a soluționa percepția scăzută a riscului și frica de reacții adverse: 

• Adresarea febrei ca reacție adversă frecventă la vaccin și descrierea modalităților de gestionare eficientă a acesteia;

• Accent pe beneficiile individuale ale vaccinării; 

• Prezentarea consecințelor concrete ale bolilor prevenibile; 

• Reformularea mesajelor pentru diferite grupuri culturale.