Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Avertismentul vine după ce o adolescentă de 17 ani din SUA a fost diagnosticată cu „plămân popcorn”, o boală foarte gravă și incurabilă, ce poate duce chiar la un transplant pulmonar, după ce a vapat în secret timp de trei ani.
În ultimii ani, dispozitivele pentru vapat au devenit tot mai populare, fiind promovate ca o alternativă mai sănătoasă și mai potrivită în comparație cu țigaretele tradiționale și chiar o metodă de a renunța la fumat. Însă doi experți de la Universitatea de Medicină și Științe ale Sănătății RCSI din Irlanda, profesorul de chimie Donal O’Shea și profesor de medicină Gerry McElvaney, avertizează că riscurile vapatului asupra sănătății sunt chiar mai mari decât la țigările clasice, iar un exemplu în acest sens este cazul adolescentei din SUA care a dezvoltat sindromul numit „plămân popcorn”.
„Este o boală rară, dar gravă și ireversibilă”
„Cunoscut oficial sub numele de bronșiolită obliterantă, plămânul popcorn este o boală rară, dar gravă și ireversibilă, care dăunează căilor respiratorii mici din plămâni, ducând la tuse persistentă, respirație șuierătoare, oboseală și dificultăți de respirație. Termenul «plămân popcorn» datează de la începutul anilor 2000, când mai mulți muncitori de la o fabrică de floricele de porumb pentru microunde au dezvoltat probleme pulmonare după ce au inhalat o substanță chimică numită diacetil - același ingredient folosit pentru a da floricelelor de porumb gustul lor bogat de unt”, explică cei doi specialiști, în The Conversation.
Potrivit acestora, diacetilul este un agent aromatizant care devine un inhalant toxic atunci când este transformat în aerosoli: „Provoacă inflamații și cicatrici în bronhiole (cele mai mici ramuri ale plămânilor), ceea ce face din ce în ce mai dificilă trecerea aerului. Rezultatul: leziuni pulmonare permanente, adesea invalidante”.
Tratamentul existent se limitează la gestionarea simptomelor
Deși diacetilul este principala cauză, sindromul „plămân popcorn” poate fi declanșat și prin inhalarea altor substanțe chimice toxice, inclusiv formaldehida și acetaldehida - ambele fiind detectate și în vaporii țigărilor electronice.
„Cea mai înfricoșătoare parte? Nu există leac pentru plămânul de floricele de porumb. Odată ce plămânii sunt afectați, tratamentul se limitează la gestionarea simptomelor. Aceasta poate include bronhodilatatoare, steroizi și, în cazuri extreme, transplant de plămâni. Din acest motiv, prevenirea - nu tratamentul - este cea mai bună și singura apărare”, subliniază experții.
Citește pe Antena3.ro
De ce tinerii cad în capcana vapingului
Popularitatea ridicată în rândul adulților tineri și a adolescenților cu vârste tot mai mici este datorată, pe de o parte, faptului că ei au impresia greșită că vapatul este un obicei mai „sănătos” decât fumatul clasic, iar pe de altă parte, datorită miilor de arome care de care mai atrăgătoare ale lichidelor din aceste produse, inclusiv cele care atrag copiii, precum: aromă de gumă de mestecat, vată de zahăr sau înghețată de mango.
„Dar acele arome fructate, asemănătoare bomboanelor, vin cu un cost chimic. E-lichidele pot conține nicotină, dar includ și un cocktail chimic conceput pentru a atrage utilizatorii. Mulți dintre acești agenți aromatizanti sunt aprobați pentru utilizare în alimente. Asta nu înseamnă că sunt siguri de inhalat.
Iată de ce contează: atunci când substanțele chimice sunt consumate, acestea trec prin sistemul digestiv și sunt procesate de ficat înainte de a intra în fluxul sanguin. Această călătorie le reduce potențialele daune. Dar atunci când substanțele chimice sunt inhalate, acestea ocolesc complet acest sistem de filtrare. Acestea merg direct în plămâni - și de acolo, direct în fluxul sanguin, ajungând la organe vitale precum inima și creierul în câteva secunde”, explică cei doi specialiști în medicină și chimie.
„Mănânci floricele de porumb cu aromă de unt? Total în regulă. Respiri substanța chimică cu aromă de unt? Devastator”, sintetizează experții.
Amestecul de substanțe chimice crește și mai mult toxicitatea
Experții estimează că, în prezent, există peste 180 de agenți aromatizanți diferiți utilizați în țigările electronice.
„Când sunt încălzite, multe dintre aceste substanțe chimice se descompun în compuși noi - dintre care unii nu au fost niciodată testați privind siguranța inhalării. Aceasta este o preocupare majoră.
Diacetilul, deși eliminat din unele produse de vapat, se găsește încă în altele. Iar înlocuitorii săi - acetoină și 2,3-pentanedionă - pot fi la fel de dăunători. Chiar dacă diacetilul nu este singurul vinovat, expunerea cumulativă la mai multe substanțe chimice și la produsele lor secundare ar putea crește riscul de «plămân popcorn» și alte afecțiuni respiratorii. Acest lucru a fost repetat în mod tragic în povestea adolescentei americane care a dezvoltat boala”, avertizează profesorii Donal O'Shea și Gerry McElvaney, amintind și de situația din 2019, când în Statele Unite au fost înregistrate 68 de decese și peste 2.800 de spitalizări cu leziuni pulmonare asociate cu utilizarea țigărilor electronice sau a produselor de vaping, care, ulterior, au fost legate de un derivat de vitamina E, folosit ca agent de îngroșare în unele produse de vapat de canabis.
Specialiștii în sănătate consideră că, așa cum regulile de siguranță la locul de muncă au fost revizuite pentru a proteja lucrătorii fabricilor de floricele de porumb, acum este nevoie urgent de o reglementare similară pentru industria de vaping, mai ales pentru protejarea generației următoare.
„Popcornul și vapatul ar putea părea lumi diferite, dar sunt legate printr-un fir comun: expunerea la substanțe chimice inhalate care nu au fost niciodată destinate plămânilor. Pericolul nu constă în ceea ce sunt aceste substanțe chimice atunci când sunt consumate, ci în ceea ce devin atunci când sunt încălzite și inhalate.
Dacă aplicăm lecțiile din siguranța industrială la obiceiurile de vapat de astăzi - în special în rândul tinerilor - am putea evita repetarea acelorași greșeli. Reglementările, etichetarea clară, testarea mai strictă a ingredientelor și campaniile educaționale pot ajuta la minimizarea riscurilor”, conchid cei doi experți, subliniind că „uneori, ceea ce pare inofensiv poate lăsa daune care durează toată viața”.
