
Unul dintre acestea propune impunerea unei limite lunare pentru sumele cheltuite la jocurile de noroc, echivalentă cu cel mult 10% din veniturile lunii anterioare, dar și amenzi de până la 500.000 de lei și chiar anularea licenței pentru operatorii de jocuri care nu respectă noile reglementări. Cel de-al doilea proiect simplifică procesul de autoexcludere și, în același timp, obligă operatorii de jocuri de noroc să le dea banii înapoi jucătorilor autoexcluși care au fost lăsați să parieze ilegal.
Primul proiect legislativ este inițiat de parlamentarii USR Diana Stoica, Adrian Giurgiu și Sebastian Cernic, care spun că este necesară o reglementare mai strictă a acestui sector având în vedere „multiplele probleme economice și sociale generate de dependența de jocuri de noroc, care afectează atât indivizii, cât și familiile acestora”.
Parlamentarii fac trimitere la un raport recent al Curții de Conturi privind activitatea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, în care au fost identificate „deficiențe majore privind monitorizarea activității operatorilor și lipsa unor controale eficiente”, și propun ca responsabilitatea limitării accesului la jocuri să cadă nu doar în sarcina ONJN, ci și a operatorilor și a instituțiilor financiar-bancare.
Limitările, pentru a preveni „acumularea unor datorii masive”
Concret, „se instituie o limită maximă pentru plăţile lunare efectuate către operatorii de jocuri de noroc, echivalent cu cel mult 10% din veniturile lunii anterioare ale titularului de cont”, stipulează propunerea legislativă, iar această limită trebuie respectată indiferent de modalitatea prin care sunt cheltuite sumele.
Practic, indiferent dacă merg într-o sală cu slot machines sau pariuri sportive ori joacă diverse jocuri de noroc disponibile pe internet - precum poker online, sloturi, loterii și alte jocuri de cazino virtuale - jucătorilor li se va impune această limită a sumei pe care o pot juca.
Responsabilitatea respectării acestei limitări este stabilită în funcție de modul în care sunt cheltuiți bani: în cazul jocurilor de noroc online, sunt responsabile instituțiile financiar-bancare care administrează conturile jucătorului, în timp ce pentru sumele jucate în sălile de jocuri, responsabili vor fi operatorii acestora.

Platformă ANAF cu „soldul disponibil jucătorului”
Proiectul mai prevede, de asemenea, ca pentru sumele jucate offline, Agenția Națională pentru Administrare Fiscală (ANAF) să pună la dispoziția operatorilor „o platformă de interogare a soldului disponibil jucătorului” din limita stabilită mai sus, iar fiecare operator va fi obligat să raporteze „în timp real” către ANAF sumele cheltuite de către fiecare jucător.
„Măsura de limitare a plăților către operatorii de jocuri de noroc este esențială pentru a preveni acumularea unor datorii masive de către jucători”, susțin inițiatorii în expunerea de motive, iar procentul a fost stabilit la 10% pentru a reduce „riscul de a cădea în capcana unei dependențe financiare”.
În cazul platformelor cu jocuri de noroc, nerespectarea acestei limitări va putea fi sancţionată cu amendă de până la 1% din cifra de afaceri anuală a băncii la care jucătorul are contul, iar în cazul sălilor de jocuri, amenzile vor fi cuprinse între 200.000 și 500.000 lei. Mai mult, în caz de recidivă, operatorului i se poate anula licența. De aplicarea sancțiunilor se va ocupa Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, în colaborare cu ANAF, conform documentului.
Autorii propunerii legislative susțin că noile măsuri vor contribui „la reducerea numărului de persoane afectate de dependența de jocuri de noroc, limitarea pierderilor financiare și protejarea categoriilor vulnerabile”.
Autoexcludere cu un click
Cel de-al doilea proiect de lege pus pe masa senatorilor, săptămâna aceasta, este semnat tot de parlamentari USR (Diana Stoica, Sebastian Cernic și Allen Coliban) și obligă ONJN să aibă, în partea superioară a site-ului instituției, un buton cu funcție de autoexcludere.
În acest fel, cei care vor să-și limiteze sau chiar stopeze accesul la jocurile de noroc nu vor mai fi nevoiți să meargă la ghișeele oficiilor județene pentru jocuri de noroc, să stea la coadă și să depună cerere scrisă, „mai ales că riscă, odată ajunși acolo, să-și piardă și ultimii bani – vezi cazul de la București, unde împart același sediu oficiul și o sală de păcănele”, explică inițiatorii.
„Autoexcluderea reprezintă un instrument esențial în prevenirea și combaterea dependenței de jocuri de noroc, oferind persoanelor care recunosc existența unei probleme posibilitatea de a se proteja. Cu toate acestea, în practică, există numeroase situații în care jucătorii care au solicitat autoexcluderea continuă să joace, fie din cauza deficiențelor de implementare ale operatorilor, fie prin utilizarea unor metode care ar trebui prevenite printr-un sistem eficient de control. (...) Disponibilitatea O.N.J.N. de a susține măsura autoexcluderii este în prezent doar simulată, oferind câteva informații pe site-ul propriu, identificabile prin funcția de căutare”, se arată în expunerea de motive.
Solicitările de autoexcludere vor putea fi depuse în continuare și fizic, la ONJN sau direct la sălile de jocuri, însă proiectul impune ca oficiile pentru jocuri de noroc să publice în timp real, pe site-ul propriu, numărul de cereri de excludere primite și numărul celor procesate.
Totodată, pentru operatori se scurtează termenele în care trebuie să transmită ONJN informațiile despre persoanele care solicită autoexcluderea, respectiv persoanele declarate indezirabile.
Cei lăsați să joace ilegal primesc banii înapoi
Operatorii care nu respectă noile reglementări, inclusiv termenele de procesare a cererilor de autoexcludere, și permit acestor persoane dependente să își piardă banii în continuare la jocurile de noroc vor fi obligați să returneze sumele jucate în perioada de autoexcludere: „Jucătorii care fac dovada îndeplinirii formalităţilor de autoexcludere sunt îndreptăţiţi să li se returneze în cel mult 48 de ore sumele jucate pe durata autoexcluderii, în baza unei cereri depuse la operator, în oricare dintre punctele de lucru sau online”.
În caz contrar, operatorii riscă amenzi cuprinse între 50.000 și 100.000 de lei și suspendarea licenței pentru 6 luni.
Aceste sancțiuni vor determina operatorii „să își îmbunătățească mecanismele de verificare și respectare a interdicțiilor impuse”, spun autorii proiectului.
Un raport al Curții de Conturi, publicat în urmă cu două săptămâni, arată că în România jocurile de noroc online nu au fost monitorizate, supravegheate sau controlate niciodată în cei 12 ani de activitate a acestei instituții.