Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Numeroase studii au arătat prezența pe scară largă a poluanților microscopici din plastic care plutesc prin aer, începând din centrele urbane dens populate și până în regiunile polare îndepărtate, însă o nouă cercetare dezvăluie că există niveluri alarmante de microplastice și în plămânii păsărilor sălbatice, stârnind îngrijorarea oamenilor de știință cu privire la potențiale efecte asupra sănătății umane. Autorii studiului avertizează că dacă păsările, care împart habitatele cu oamenii, acumulează cantități mari de microplastice, există riscuri similare și pentru oamenii care trăiesc în zonele urbane și industrializate.
Impactul materialelor plastice asupra mediului este în creștere din cauza utilizării lor pe scară largă și a rezistenței la degradare. Prin procese biotice și abiotice, materialele plastice se fragmentează în microplastice (MP, 1 µm–5 mm) și nanoplastice (NP, < 1 µm), care sunt denumite micro(nano)plastice (MNP).
Poluarea cu MNP este omniprezentă, particule minuscule de plastic fiind detectate în atmosferă, apă, sol și organisme, iar oamenii de știință spun că acestea nu doar că persistă în mediul înconjurător, ci absorb și substanțe periculoase, devenind astfel amenințări semnificative pentru ecosisteme și sănătatea umană.
Se estimează că, până în 2050, aproximativ 26 de miliarde de tone de deșeuri de plastic vor intra în mediul natural.
Particulele din aer, mai „îngrijorătoare” decât cele din apă și sol
Autorii noului studiu - o echipă internațională de cercetători, condusă de specialiști de la Universitatea din Texas, Arlington (SUA) - sunt tot mai îngrijorați de cât de răspândite sunt microplasticele în aerul pe care oamenii îl respiră și în hrana pe care o mănâncă.
Dintre toate microplasticele din mediu, cele aeropurtate „sunt deosebit de îngrijorătoare”, în comparație cu cele în apă și sol, spun specialiștii, atât din cauza mobilității lor ridicate, cât și a faptului că pot fi inhalate cu ușurință.
Citește pe Antena3.ro
Shane DuBay, profesor de biologie la Universitatea din Texas, Arlington (UTA) și coautor al studiului publicat în Journal of Hazardous Materials, a spus că păsările au fost alese pentru această nouă cercetare deoarece se găsesc în aproape fiecare colț al lumii, într-o gamă largă de ecosisteme, și sunt foarte sensibile la schimbările de mediu.
Deoarece păsările respiră același aer ca și oamenii, contaminarea plămânilor lor poate servi drept un semn de avertizare timpurie al unei crize de sănătate publică emergente.
„Păsările servesc ca indicatori importanți ai condițiilor de mediu. Ele ne ajută să înțelegem starea mediului și să luăm decizii informate cu privire la conservare și controlul poluării”, a explicat profesorul Shane DuBay, citat într-un comunicat al universității americane.
Concret, echipa lui DuBay a studiat 56 de păsări sălbatice - reprezentând 51 de specii distincte -, toate prelevate de pe Aeroportul Internațional Chengdu Tianfu din vestul Chinei. Această locație - o zonă de mare activitate umană - a fost aleasă ca parte a programului de management al faunei sălbatice al aeroportului, a explicat DuBay, care are ca scop reducerea coliziunilor păsărilor cu aeronavele.
Colectând probe de plămâni de la fiecare pasăre, echipa a făcut două tipuri de analize chimice avansate pentru a măsura cantitatea și tipurile de plastic din plămânii păsărilor.
Poluanții proveniți din anvelope și din izolarea cablurilor, cei mai mulți
Analiza cercetătorilor a arătat că plămânii păsărilor conțineau concentrații mari de microplastice de 32 de tipuri diferite - cu o medie de peste 220 de particule pe specie studiată. Aceste cifre sugerează că păsările sălbatice care trăiesc în medii urbanizate sunt expuse constant la poluanți nocivi.
Cele mai frecvente tipuri de particule de plastic identificate au fost polietilena clorurată, care este folosită pentru izolarea țevilor și firelor, și cauciucul butadien, un material sintetic din anvelope. Aceste materiale sunt ușoare și ușor de transport de vânt, ceea ce le face o sursă semnificativă de poluare a aerului.
Prezența microplasticului derivat din anvelope în plămânii păsărilor evidențiază modul în care emisiile vehiculelor și uzura drumului contribuie la contaminarea mediului.
De asemenea, cercetarea a arătat că păsările terestre, carnivore și cu corp mai mare au prezentat concentrații mai mari de particule de plastic.
Multiple boli legate de MNP
Până în prezent, nu a fost stabilit un nivel „sigur” de microplastice în țesutul pulmonar. Cu toate acestea, în diverse studii anterioare, nivelurile ridicate de microplastice interne au fost legate de diferite afecțiuni, inclusiv cancer, probleme de fertilitate, boli de inimă, demență și probleme respiratorii.
„Păsările și oamenii din același loc respiră același aer”, spun autorii studiului, ceea ce înseamnă că și oamenii sunt expuși la aceleași materiale plastice minuscule care plutesc în atmosferă.
„Cercetarea noastră evidențiază necesitatea urgentă de a aborda poluarea cu plastic din mediu, deoarece acești contaminanți pot avea un impact uriaș asupra sănătății ecosistemului, precum și asupra sănătății umane ”, a mai spus DuBay, precizând că noile descoperiri necesită cercetări suplimentare pentru a înțelege modul în care aceste particule interacționează cu țesuturile pulmonare și dacă pot intra în fluxul sanguin, afectând alte organe.
Descoperirile studiului stârnesc, de asemenea, îngrijorări cu privire la expunerea profesională în industriile în care producția și utilizarea plasticului sunt ridicate. Muncitorii din fabrici, populația din zonele urbane și persoanele care locuiesc în apropierea depozitelor de deșeuri se pot confrunta cu riscuri mai mari de a inhala în mod regulat microplastice.
Particule mici, probleme mari: Alzheimer, cancer de plămâni și de colon
Un număr tot mai mare de dovezi științifice arată că microplastice se acumulează și în organele umane critice, inclusiv în creier.
Într-una dintre cele mai recente cercetări, o lucrare postată în vara anului trecut de către National Institutes of Health (SUA), cercetătorii au găsit o acumulare deosebit de îngrijorătoare de microplastice în cele 12 mostre de creier prelevate de la persoane care au murit cu demență, inclusiv boala Alzheimer. Practic, aceste creiere conțineau de până la 10 ori mai mult plastic în greutate decât mostrele sănătoase.
Multe alte lucrări au găsit microplastice în creierul altor specii de animale, ceea ce arată că bariera hematoencefalică nu este atât de protectoare în fața acestor particule insidioase.
În decembrie 2024, o altă echipă de oameni de știință de la Universitatea din California, San Francisco - care a revizuit circa 3.000 de studii ce implică aceste particule într-o varietate de probleme grave de sănătate - a cerut agențiilor de reglementare să ia în considerare „dovezile tot mai mari ale efectelor negative cauzate de microplastice asupra sănătății, inclusiv cancerul de colon și plămâni” și să ia măsuri imediate pentru a preveni expunerile ulterioare.
