Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mai mulți oameni de știință spun că, în următorii ani, se conturează o schimbare radicală în tratamentul bolilor autoimune: apariția unor noi terapii, denumite „vaccinuri inverse”, va îmbunătăți viața a sute de milioane de pacienţi din întreaga lume.
Bolile autoimune sunt afecțiuni complexe în care sistemul imunitar al organismului atacă, din greșeală, propriile țesuturi și celule sănătoase, în loc să le protejeze de factorii nocivi din mediul extern, precum: virusuri și bacterii.
Există peste o sută de boli autoimune, în care pot fi atacate, practic, orice țesut și orice organ, însă cel mai frecvent sunt implicate articulațiile, mușchii, pielea, vasele de sânge, sistemul digestiv, sistemul endocrin sau sistemul nervos.
Cira 800 de milioane de oameni suferă, în prezent, de afecțiuni autoimune, la nivel mondial, adică aproximativ una din zece persoane. Este vorba de boli precum: artrita reumatoidă, scleroza multiplă, boala Crohn, boala celiacă, diabet zaharat de tip 1, miastenia gravis, boala Hashimoto, lupusul și psoriazisul.
Protocoalele actuale vizează tratarea acestor afecțiuni prin suprimarea întregului sistem imunitar, care vine însă la pachet cu un cost ridicat: îi lasă pe pacienți vulnerabili la alte boli și necesită adesea îngrijiri invazive zilnice.
Noile terapii învață sistemul imunitar să se oprească
Oamenii de știință spun că se conturează tot mai clar o schimbare radicală în tratamentul acestor boli, odată cu o inovație care vizează doar componenta dereglată a sistemului imunitar.
Aceste noi terapii, care sunt cunoscute sub denumirea de „vaccinuri inverse”, deoarece suprimă o parte specifică a sistemului imunitar, spre deosebire de vaccinurile existente, care îl amplifică.
Citește pe Antena3.ro
„Acesta este Sfântul Graal”, spune imunologul Stephen Miller de la Universitatea Northwestern (SUA), care a publicat încă din 2022 un prim studiu care a demonstrat că vaccinurile inverse ar putea fi eficiente la oameni.
„Vrem să folosim un bisturiu, nu un baros, pentru a trata aceste boli”, a declarat Miller pentru The Guardian.
În studiul respectiv, acesta s-a concentrat pe boala celiacă, o afecțiune autoimună în care sistemul imunitar atacă mucoasa intestinală atunci când detectează prezența glutenului, o proteină care se găsește în grâu și alte cereale.
Timp de două săptămâni, 33 de pacienți cu boala celiacă în remisiune au mâncat alimente cu gluten, după ce aproximativ jumătate primiseră vaccinul invers, iar ceilalți au primit un placebo. După cele două săptămâni, cercetătorii au examinat mucoasa intestinală a subiecților și au descoperit că grupul vaccinat nu a prezentat nicio deteriorare, în timp ce grupul cu placebo arăta o agravare vizibilă a simptomelor.
Nanoparticule sintetice atașate la antigenele bolii
Concret, vaccinurile inverse utilizează nanoparticule sintetice atașate la proteine specifice asociate cu boala, numite antigene, pentru a transmite mesaje ţintite şi a antrena sistemul imunitar.
Nanoparticulele imită celule umane muribunde, un proces normal şi constant din organism. Deşi aceste celule sunt „străine”, sistemul imunitar ştie deja că nu trebuie să le atace, pentru că nu reprezintă o amenințare. Astfel, învaţă să ignore atât nanoparticulele, cât şi proteinele ataşate şi încetează să mai atace organismul.
În 2023, bioinginerul american Jeffrey Hubbell şi colegii săi au publicat un studiu în revista Nature, demonstrând (pe șoareci) că această metodă poate opri scleroza multiplă, o boală în care sistemul imunitar atacă celulele nervoase.
„Acest tip de vaccin are rolul de a reprograma răspunsul imun. În urma acestui proces, sistemul imunitar recunoaşte că nu se află în faţa unei ameninţări reale şi nu mai declanşează un atac”, explică Jeffrey Hubbell, bioinginer la New York University din SUA.
În ultimele opt luni, o companie fondată de Hubbell pentru a comercializa această tehnologie a anunţat rezultate pozitive în studii clinice timpurii la oameni, atât în boala celiacă, cât şi în scleroza multiplă, scrie The Guardian.
„Eu și echipa mea am vărsat multe lacrimi de fericire când am văzut rezultatele clinice”, spune Hubbell.
O terapie versatilă
Descoperirea că anumite molecule pot reeduca sistemul imunitar să nu mai atace propriile ţesuturi a fost „pură întâmplare”, spune imunologul Pere Santamaria, de la Universitatea din Calgary (Canada), unul dintre oamenii de ştiinţă care şi-au dedicat cariera cercetării diabetului zaharat de tip 1, care este, de asemenea, o afecțiune autoimună.
Recent, el a început să testeze vaccinurile inverse pentru alte boli autoimune, inclusiv colangita biliară primitivă (CBP), o boală rară care afectează canalele biliare din ficat.
Versatilitatea este un alt avantaj al vaccinurilor inverse, această terapie având potenţialul de a funcţiona într-o gamă largă de boli autoimune. „Funcţionează de fiecare dată la animale. Am testat-o în multe modele animale diferite”, spune Santamaria.
Potrivit cercetătorilor, un alt beneficiu al terapiei inovative este că efectul vaccinurilor inverse ar putea persista timp de câteva luni sau chiar mai mult, comparabil cu durata efectului multor vaccinuri standard, pentru că sistemul imunitar „are memorie, iar acea memorie durează”, în vreme ce actualele tratamentele pentru bolile autoimune necesită, în unele cazuri, un regim zilnic de medicamente.
În ceea ce privește perioada până când vaccinurile inverse vor fi aprobate pentru uz uman, opiniile specialiștilor variază: între 3 și 10 ani.
Totuși, pentru imunologul Stephen Miller, posibilitatea este inevitabilă: „Acum douăzeci de ani, v-aș fi spus că acest lucru nu era posibil absolut deloc”. „Astăzi, pot spune că se va întâmpla. Fără îndoială”, a conchis el.
Beneficiile acestei terapii s-ar putea extinde mult dincolo de bolile autoimune. Experții consideră că vaccinurile inverse pot trata eficient alergiile alimentare sau de mediu care declanșează reacția exagerată a sistemului imunitar.
Recent, Jeffrey Hubbell și colegii săi au publicat o lucrare în Science Translational Medicine care arăta că vaccinul invers ar putea proteja șoarecii alergici de antigenii acarienilor, o cauză frecventă a astmului.
