Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Obezitatea, una dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii umane, afectează în prezent peste un miliard de persoane la nivel mondial, iar specialiștii estimează că, până în 2050, mai mult de jumătate dintre adulți și o treime dintre copiii și adolescenții vor fi supraponderali sau obezi. În contextul acestei crize globale în creștere, tot mai mulți oameni de știință caută tratamente eficiente în lupta cu greutatea, iar cercetătorii de la Universitatea Stanford spun că l-ar fi găsit. Concret, cu ajutorul inteligenței artificiale, aceștia au descoperit o nouă moleculă naturală care funcționează la fel de eficient ca medicamentele-vedetă pe bază de semaglutidă, însă fără efectele secundare ale acestora.
În ultimele trei decenii, ratele obezității s-au dublat la adulți și au crescut de patru ori la adolescenți, fiind catalogată de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) drept o „epidemie globală”. Apariția pe piață a semaglutidei - medicamentul injectabil cunoscut sub numele de Ozempic sau Wegovy - aprobată inițial pentru tratamentul diabetului, a transformat industria antiobezitate în ultimii ani. Cu toate acestea, cererea rămâne în continuare foarte mare și, în plus, nu la toată lumea funcționează.
În plus, efectele secundare precum greața, constipația și pierderea semnificativă a masei musculare - mai degrabă decât reducerea țintită a grăsimilor - pot împiedica unele persoane să înceapă tratamentul sau descuraja utilizarea acestor medicamente pe termen lung.
Însă cercetătorii de la Stanford Medicine (SUA) anunță că au reușit să descopere o nouă moleculă naturală, cu efecte similare semaglutidei, dar care pare să evite dezavantajele acesteia.
Studiul, care a fost publicat recent în revista Nature, nu ar fi fost posibil fără utilizarea inteligenței artificiale, spun cercetătorii. Practic, ei au folosit AI pentru a examina mii de fragmente de proteine umane necaracterizate anterior în căutarea de noi compuși bioactivi.
Această metodă a fost incomparabil mai eficientă decât abordările tradiționale, care implică izolarea manuală a proteinelor și peptidelor din țesuturi folosind tehnici precum spectrometria de masă.
„În loc să izoleze manual proteinele și peptidele din țesuturi și să folosească tehnici precum spectrometria de masă pentru a identifica sute de mii de peptide, cercetătorii au proiectat un algoritm computerizat pe care l-au numit Peptide Predictor pentru a identifica locurile tipice de scindare a prohormonului convertazei în toate cele 20.000 de gene umane care codifică proteine. Apoi s-au concentrat pe genele care codifică proteinele care sunt secretate în afara celulei - o caracteristică cheie a hormonilor - și care au patru sau mai multe locuri posibile de scindare. Acest lucru a restrâns căutarea la 373 de prohormoni, un număr ușor de gestionat pentru a verifica efectele lor biologice”, a transmis Universitatea Stanford, într-un comunicat.
Citește pe Antena3.ro
BRP, o moleculă mică, dar cu impact mare
Folosind această strategie, echipa a identificat o peptidă foarte mică, ce este compusă din numai 12 aminoacizi (elementele de bază ale proteinelor) și a numit-o BRP. Ei s-au concentrat pe proteinele care interacționează cu enzimele legate de obezitatea umană și sunt codificate de secvențe genetice susceptibile de a fi biologic active în creier.
Testele pe animale au arătat că mica moleculă suprimă pofta de mâncare și reduce greutatea corporală. Mai exact, când cercetătorii au testat efectul BRP asupra șoarecilor și a porcilor (care reflectă mai îndeaproape metabolismul uman și tiparele alimentare decât șoarecii), au descoperit că o injecție intramusculară de BRP înainte de masă a redus aportul de alimente în următoarea oră cu până la 50% în ambele modele animale.
De asemenea, șoarecii obezi tratați cu această moleculă naturală au avut o pierdere semnificativă în greutate (în principal din cauza grăsimilor) împreună cu o toleranță îmbunătățită la glucoză și insulină, în comparație cu grupul de control. Aceste efecte au fost comparabile cu cele ale tratamentului cu semaglutidă.
„Algoritmul a fost, în mod absolut, cheia descoperirilor noastre”, a declarat Katrin Svensson, profesor asistent de patologie și autor principal al studiului.
Acționează direct asupra creierului
Dacă semaglutida acționează prin imitarea GLP-1, un hormon care ajută la reglarea nivelului de zahăr din sânge și a poftei de mâncare, BRP acționează activând căile metabolice și neuronale distincte, potrivit cercetătorilor.
Practic, în loc să stimuleze aceiași receptori ca semaglutida, BRP vizează diferiți neuroni din creier, oferind un mecanism mai precis pentru reducerea greutății corporale.
„Receptorii vizați de semaglutidă se găsesc nu numai în creier, ci și în intestin, pancreas și alte țesuturi”, a explicat Svensson: „De aceea, Ozempic are efecte pe scară largă, inclusiv încetinirea digestiei și scăderea nivelului de zahăr din sânge. În schimb, BRP pare să acționeze în mod specific în hipotalamus, care controlează pofta de mâncare și metabolismul”.
Studiile suplimentare pe șoareci și porci nu au arătat modificări semnificative privind mișcarea, aportul de apă, constipația sau comportamentul asemănător anxietății în rândul animalelor tratate, ceea ce arată că BRP ar putea evita efectele secundare comune asociate cu actualele medicamente-vedetă pentru slăbit.
În viitorul apropiat, echipa va testa molecula descoperită în studii clinice pe oameni, pentru a vedea dacă este la fel de eficientă în reglarea greutății corporale umane.
„Lipsa medicamentelor eficiente pentru tratarea obezității la oameni a fost o problemă de zeci de ani”, a spus Svensson, adăugând: „Nimic din ceea ce am testat până acum nu s-a comparat cu capacitatea semaglutidei de a reduce pofta de mâncare și greutatea corporală. Suntem foarte nerăbdători să aflăm dacă este sigur și eficient la oameni”.
Această descoperire ar putea deschide calea pentru noi tratamente antiobezitate, cu o abordare alternativă a reglării greutății corporale.
Pe de altă parte, producătorul farmaceutic danez Novo Nordisk a anunțat, la începutul acestei săptămâni, că un medicament experimental de nouă generaţie, CagriSema, care era considerat succesorul Wegovy, a obţinut rezultate sub aşteptări în studiile clinice.
Obezitatea este una din principalele cauze ale bolilor netransmisibile, precum: afecțiunile cardiovasculare, diabetul, cancerul, tulburările neurologice și bolile respiratorii cronice.
